Johann Wolfgang Von Goethe

Johann Wolfgang Von Goethe – Răsunet

de

Ce strașnic sună, când poetulCu soarele, cu craiul s-a-nrudit,Dar trist și-ascunde fața în regretulPrin nopți de jale prăbușit.Sub nori fâșii, în noaptea-ntunecatăAlbastrul pur al cerului pieri,Slăbiți obraji mi se-aratăȘi-n suflet lacrimi cenușii.Nu mă lăsa în umbră-n suspinare.Tu, cea mai dragă iubită, luna mea!Tu, fosfor, o, tu lumânare,Tu, soare, tu, lumina mea!

Johann Wolfgang Von Goethe – Împăcare

de

Pasiunea naște chinuri! – Cine-alinăInimii-n zvâcnet spulberul amarnic?Zorite ore-n ce abis declină?Sublimul, ți-a fost hărăzit zadarnic!Cețos e gândul, tulbure-i pornirea;Măreața lume-și stinge strălucirea!.Dar, iată, muzica pe-aripi de îngeriUn zvon din mii și mii de zvonuri cerne,Pătrunde-n om cu gingașe constrângeriSpre-al cotropi cu frumuseți eterne;O, umed ochi, ce-n dor înalt consacri-miDivinul preț din sunete și lacrimi!.Și … Citește mai mult

Johann Wolfgang Von Goethe – Negreșit

de

Fizicianului.„Natura înlăuntrul ei –”O, filistine! –„Nu lasă nici un spirit creator.”Mie și celor înrudiți cu mineNu ne surâd delocAsemenea cuvinte;Gândirea noastră nu ne minte;Noi suntem înlăuntru-n orice loc.„O, cât de fericiți sunt ceiCe știu doar învelișu-exterior!”Aud acestea de-o întreagă viață.Și le blestem, dar nu pe față.De mii de ori vreau fraza repetată:Din plin ni se … Citește mai mult

Johann Wolfgang Von Goethe – La Douăzeci și Opt August 1826

de

Zilele omului sunt încâlciteȘi bunurile mai de preț ciuntite,Se tulbură chiar simplele priviri;Când soarta ta de ceilalți te separă,Nu afli bucurie nici spre seară,Singur, zdrobit de prea multe mâhniri.Când iată-un prieten îți apare-n cale,Mai liber ești în toate ale tale,Și-n pas cu el cunoști iar bucurii.Apoi al doilea vine brusc alături,Și întreit în forțe-atunci te … Citește mai mult

Johann Wolfgang Von Goethe – Carte De Citire

de

Cartea Cărților cea minunatăEste cartea de iubire!Cu atenție-am citit-o:Bucurii – puține file,Chinuri – peste jumătate;Foaia ruptă-i despărțire,Revederea – doar un mic capitolFragmentar. Mâhniri: volumeCu note lămuritoareVrafuri, fără de sfârșit.O, Nisami! – dar la capătAi să vezi și calea dreaptă:Cine poate dezlega nedezlegatul?Cei îndrăgostiți se regăsesc.

Johann Wolfgang Von Goethe – Fetva – Strofele Lui Misri

de

Strofele lui Misri fost-au răscititeRând pe rând de muftiu; dânsul chibzuiÎndelung, apoi în flăcări le zvârli;Subtilele stihuri fură nimicite.„Ars să fie dară – spuse naltul jude –Cine va gândi ca Misri! Am cruțatPoetul, căci Allah harul i l-a dat!Cum îl folosește, doar dânsul răspunde.În viață de culege doar păcate,Cu Dumnezeu în cer se va socoate! … Citește mai mult

Johann Wolfgang Von Goethe – Cântecul Nocturn al Drumețului

de

Tu, care din cer cobori,Mângâi orice dor și chin.Cel lovit de două ori,Tu de două ori l-alini.Ah, mi-e pasul tot mai greu!Chin, plăcere, ce-mi pot face?Dulce pace,Vino, vino-n sânul meu!