Ioan Silvan – Pagina 3

Eternitate Gâlgâind Prin Umbre

Eternitate gâlgâind prin umbre. / De-ar fi, pe cer, o rană trupul meu, / senilă … →

Dezvăluirea misterului divin. / În cerul gurii, cuvântul Dumnezeu produce rană, / de nu-l rostești … →

Nimicită de ignoranță, ea, inabordabila lumină. / Prea îndrăzneața lumină orbind detaliile / sub semnul … →

Scrisoarea celor aflați în adormire. / Prea mult subtil și prea puțin detaliu / în … →

Întâi a fost cuvântul gândit. / Mi-aş umili mormântul / de n-aş lăsa să zburde … →

Nu-i sufletul o stea aprinsă-n ochi. / Privirea este dreptul fiecărui trup la frumuseți! / … →

Diavolul din realitate, / Creat de omenire în răstimpuri – spirit nebun – / Agent … →

Elegie în jurul răscrucii. / Stă o fecioară în spatele Lui / prinsă de un … →

Podoabă trecerii. / Destinul e un drum sau… poate mersul / ce-ți folosește pașii, o … →

Nu pot salva mai mult decât cuvintele. / Prea multe trupuri fără niciun rost / … →