Versuri corectate și adnotate
Viața din trupul uman.Trupul uman e locul în care adastă Dumnezeupe Pământ!Nimeni nu știe adevărul cinstitdespre sine sau despre realitatea divină,care, nu întâmplător, în trup a nimerit.Trupul are posibilitatea s-aleagăforma divinității din propria-i gândire,motiv pentru care, nu trebuie să-l mirefaptul că într-o zi va fi uimitde câtă singurătate în jurul lui va apare.Dar va fi … Citește mai mult
Revelație.Din sângele scurs, Viața revine în trupprin misterioase artere,unitățile divine, din noi, nu se rup,reintegrându-se după anumite repere.Pe Terra, Viața își are sediul în trupul umanși-n spațiul indus prin care trece,în mod straniu, în urmă cu mai bine de un an,am asistat și eu la ce se petrece.În lumea ce părea pierdută în cer;nu știu … Citește mai mult
Despre mine, parcă, am de spus.De n-aş fi eu, întâiul meu sosit,pe cel care ar sosi întâi l-aş condamnadin adormire să-mi dezlege somnul,lucidităţii visul să i-l ia,ca să rămân real, în carnea mea.Nu am nimic de îngrămădit la uşatimpanelor;spusul nu este arma mea, cea tare,eu dacă vin, vin ca o alintarecare mă foloseşte-n locul ei..din … Citește mai mult
Orbii apocalipsei.De ştiu ceva, ce altora prin minte nu le trece,cui să îi spun,pe cine să trezesc din somnul invincibil,în geamul cui, cu sufletul, să batnoaptea târziu sau ziua prea devreme,cui să-i dezvălui zorii pe-nseratşi dimineţii cui să-i spun să chemeca pe un copil mânat la legănataura nopţii?.Cui să îi cer să iasădin monotona lume … Citește mai mult
De ce, Doamne, măsori trecerea Ta, pe Pământ, cu oameni?De Dumnezeu e plin și trupul și Pământul!Dar cum să poată încheia un pactconștiința morții, cu eternitatea rămânerii?De Dumnezeu e plină materia umană,și cerurile-s pline la refuz,însă nu poți înlocui din uzideea morții provizoriicu cea a unei morți definitive.Din ce imagini pure, ofensive,poți încropi alt vis, … Citește mai mult
Nepăsător la suflet când mă uit.A sufletelor zbatere și umbrămi-e inutil de mare nepăsareprintre adormite mătci prin care ce umblă,cu morții și cu viii în spinare.Nu sunt subtile forme de-amânarestările de care suferă lumina,din cugete căzând precum senina, înfrângere,pe malul întunericului totuși cadobscure plănuiri din vechiul vad.Sunt prea răsfrânte cercurile-n jurprin echilibrul bolților căzute,de aceea, … Citește mai mult
E mult prea mare Universul,pentru a fi imaginat de oricine.Ce-ai creat, Doamne, și cu ce putere?Ce ordine ai pus în lucruriși cum ai transformat-o din Tine-n infinit?Cu ce-ai gândit în loc de creier,iar de zidit… cu ce-ai zidit, căci brațe n-ai,cuvinte adevărate n-ai rostit?Cum ai făcut? Cui ordine ai datsă pună schele și să facă … Citește mai mult
Aliaj cu Dumnezeu.Cad trupurile-n timp ca-n prăpăstii,căci pleacă Viața într-un fel de vis,din fiecare om, pe care populându-l,l-a transformat, întâi, în Paradis.Mor secolele ca-n topirea vremii,când Dumnezeu pe Terra trece-n grabă,de parcă timpul n-are altă treabădecât să-i fie pas.Pierd șiruri de secunde ceasurile zileidin timpul măsurat cu interes,la storsul vremii clipelor, tot ies,mai mici secundele.Și … Citește mai mult
Drumul spre Cer.Nimic nu-i mort în suflet, precum pare,nici dincolo de caracter, pustiu,nu-i semn pe cer, al nopţii cenuşiu,că ar urma vreun fel de înserare.nici goana după vânt nu-i o întâmplare.Din goana aceasta, infinit mai maredecât nevoia trupului de pâine,vor apărea navetele de mâine.Ci spaţii în afara Terrei vor căuta,în care să zidească o nouă … Citește mai mult
O nouă biblie ți-am pus pe masă.Din spaimele prea lungilor tăcerifurii mocnind, ascuns între latente stări,amplifică teroarea neașteptatei lupte,prin creșterea sonorei anunțăria iminenței vechilor seducțiice ar putea ucide-n conservare,deci, ele, ca lumină vorbitoaresticleau printre cuvinte mute, anunțându-șidefinitiva instalare în spiritul comun.Dar dincolo, ca la un pol opus,prin noua vrajă luminau mai taremirajele rebelelor divine,ce-și impuneau … Citește mai mult