Gheorghe Tomozei - Versuri.pro

Devenire

Mi-apari numai o clipă, neștiută, / lumina ta-i mereu îndepărtată, / tu, mănăstirea mea, neîncepută … →

Mori de vânt, / trase pe tălpi de sanie cu dulăii / domnișoarelor bătrâne; / … →

Am fost arbor, / n-am mai fost, / unei marmori / i-am fost rost; / … →

Să poți muri oricând / dar nu oricum. / Să te aștepte groapă rotundă / … →

Ce e biblioteca asta decât hotelul / (Ieftin) în care înnoptează / Bătrânele, viguroasele lexicoane, … →

Piatra-mi bea nisip din pumni, / Călăresc pe săptămâni / Și rămâne grea / Frunza, … →

Când trec de pragul al făgăduinței, / Îmi pare c-am lăsat în urmă bruma, / … →

Sărutul ei care-și grava potcoavă / pe pieptul unor miri furați din nunți / corcește … →

Câte încă vibrând, neauzit, / cu ancora îngropată în mâluri / de diamante putrezite, / … →

Îmi umplui, găsii cu cale / filele, cu animale. / Parcă mă cuprinde frica / … →