George Gordon Byron – Pagina 3

Beppo – Strofa – XXXII

Un ”bravo” – al lui era hotărâtor: / Academia amuțea, și-n sală / Când el … →

Sublimul meșter de culori. Când treci / Pe la palatul lui Manfrini, chiar / De-s … →

Dar el, era de mult timp călător: / Unii ziceau că vasul s-a-necat, / Alții … →

Chimia n-o cunosc cu-ale ei gaze, / N-au cursuri metafizice, n-au cum. / Citi-n biblioteci … →

Să nu-mi uit vorba! Drace! E-o poveste / Ce-mi scapă printre degete. În mers / … →

Venețiene chipeșe zărești / Și azi, cu ochii negri, sprâncenați, / Cu fețe dulci ca-n … →

Dar contele și Laura-și aflară / Gondola-n fine și plutind ușor / Pe undele tăcute, … →

Cu astfel de-nsușiri e de-nțeles / Că i-a sucit femeii capul, chiar / Dacă-ar fi … →

Le-ascund sub văl, le-nchid și le păzesc / Că-abia de pot să-și vadă vreun văr. … →

Să-mi amintesc, să-mi amintesc de tine! / Până când apa Letei te-o sorbi, / Ca … →