Versuri corectate și adnotate
O mie de bobițe de struguri într-o mie de ciocuriși asta de zeci și zeci de ori pe minut,sute de pahare de vin nu vor mai sta pe masa meapeste iarnă,delta va musti de găinaț mirosind a borhot,iar la primăvară voi fi iarăși bucuroscă toți graurii se vor întoarce ca o mie de versuriîntr-un poem … Citește mai mult
În mine cântă o mie de cârciumi într-o mie de biserici,o mie de clopote bat într-o mie de urechi,alte mii de ecouri, mult mai frumoase, se zidescpeste noapte, mii de meșteri, mii de fântâniîn mine sapă, guri însetate mii de zile în șirîși vor umezi buzelesărutate de alte o mie de buze.În mine nu mai … Citește mai mult
Dragă Fiodor Mihailovici,pe cine mai interesează azi grăuntele mic, verde,ca un ou de omidă păroasă pe frunza de dud,căzând în gol în paharul goldin care poezia nu vrea să iasă nici trasă cu forcepsul,îți așezi coatele pe masă și privești până ce golul se umplecu ouă multe de omizi păroase,nu arunci paharul în care plutesc … Citește mai mult
Prietenia este un suflet în două trupuri(Aristotel).La început nu a fost niciun prieten,n-a fost niciun dușman,apoi, să fi fost într-o joi, ba nu, într-o vinericând a apărut primul prieten,și nu e bine înainte de weekend să le arăți oamenilor că ai un prieten,poate nici marți nu e bine,ba cred că niciodată,pentru că vor face totul … Citește mai mult
Sunt cu mine tot timpul, aievea este un cuvânt preaneîncăpător, tot timpul este toată viața, așacum stau la mesele lor cei cărora în altă parte le-ar fi urât,vorbesc sau tac,eu îi aud și nu-i întreb nimic, ei știu să-mi răspundăchiar și atunci când din altă lumeli se arată lumea de aici din care ei lipsesc,.eu … Citește mai mult
Poezia n-a spus niciodată mai mult decât moarteaînviind într-un fir de iarbă ieșind de sub o placă de betonturnată acolo să uite tot ce-a fost până la eași să nu mai lase nimic să se nască acolo.și asta ar fi fost mult prea multîntr-o lume prin care se închid toate ferestreleîn spatele cărora se tranșează … Citește mai mult
Peste fața mesei la care cu toții așteptăm,mai întâi au așezat o mască,masca zânei bunepe care cu toții am sărutat-opână ce de fericire cu toții am murit de fericire,apoi peste masca zânei bune care stătea lăbărțată peste toată masaau așezat o altă mască hidoasă,cea a mumii păduriipe care cu toții am spălat-o de bubepână când … Citește mai mult
Ei nu știu că nu poți inventa zilnic altă zi pe care să o priveștiîn ochi ca pe o femeie care scrie ce-i spune guramuribundului care dintr-odată și-a dat seama că n-a lăsat nimic scris,așa cum lasă viermele în măr lestul pe care nu-l poatedescrie așa cum fac cuvintele în vârful pixuluicare fură din chiar … Citește mai mult
Unde merg eu acum, după acest festin la care am statla masă cu toți cei care n-au unde să se ducăși rătăcesc așa de la casă la casă,de la masă la masă,de la vorbă la vorbăpână când nu mai știu unde sunt șiprivesc dezorientați în sufletele lor și nu se mai recunoscși atunci cum să … Citește mai mult
Nu există niciodată suficient timp în clipa cândprintr-o fantă te privește celălalt om inexistentpe care nu-l vezi, doarel te vede cum tragi storurile la ferestrele unei casedin care vei plecaașa cum se înalță la ceruri prin coșuridâre de fum ca niște cărări pe care nu mai trece nimeni.de după ele nu se mai vede nimic,și … Citește mai mult