Versuri corectate și adnotate
Azi am găsit pe dună un braț alb de statuie,Un braț furat de valuri de cine știe unde…Al cui a fost odată, cine-ar putea să spuie,Când a căzut în mare, cine-ar putea răspunde?E-un braț alb de femeie, fărâmat mai sus de umăr,Și marmora-i atâta de clară și curată,Încât nu-ți vine-a crede că ani fără de … Citește mai mult
E cald și lângă trunchiuri umbra treptat se face tot mai mică,Văzduhul tot nu se-nfioară de nici un zbor de rândunicăȘi doar furnicile de-aleargă acuma fără de hodină,Mărgele negre sămănate pe drumuri albe de lumină.În straturi florile-s trudite; un crin din când în când se-ndoaieȘi lung privește-n sus să vadă: nu se purcede-un nor de … Citește mai mult
Vara s-a dus…Palid, și fără vlagă, moareColo-n apus,Mâhnitul soare…Pustii sunt toate…Când vine toamna cu vălu-i alb de brumă,Holdele-s moarte,Pădurea-i goală, izvoru-n maluri jalnic sună…S-a stins farmecul nopții…Nu mai răsare luna-n taină…S-au îmbrăcat natura-ntreagă… cu-a morțiiNeagră haină…
Au înflorit iar măgheranii și n-a prins nimeni de vesteȘi-acum se trec, cum trec pe lume atâtea vieți ce pân’ la moarteS-ascund în numărul mulțimei și umilite stau deoparte,Cum stau între surori sfioase cenușăresele din poveste.Tăcuți și triști, se trec în taină, cu fruntea în pământ plecată,Și nici o mână către dânșii nu se întinde … Citește mai mult
S-au stins într-un aflux de sânge bujorii roșii, iar albii criniȘi-au anunțat de la o vreme și ei palorile lunare:Cu o mireasmă, cu o umbră, ori prin fantastice lumini,Apropiata agonie și-o prevestește fiecare.Culorile ca un incendiu, în clipa ultimului ceas,S-aprind — căci ceasul cel din urmă oricum e o apoteoză —Mai darnic își răstoarnă crinul … Citește mai mult
Și dacă ramuri bat în geam,Și dacă norii se adună,Pe cer albastru și senin,E ca durerea să mi-o spunȘi inima-mi să mai alin.Și dacă codrii sunt pustii,Și nu răsare luna,E că de-acum n-o să-mi mai vii,Pe veci, pe totdeauna.Și dacă ramurile se bat,Acum, ca și-nainte,E că de-acuma te-am uitatȘi nu te mai țin minte.Și dacă … Citește mai mult
Cânta voios sub crengi un șipot, cânta din zori și până-n seară.Dar a venit un vânt de gheață, și pe cleștarul apei sale,Și-a-ntins înțurțurata-i gură ca un voinic trudit de cale,Și-apoi s-a dus din nou în lume sunând din vesela-i fanfară.S-a dus, și-n urma lui deodată s-a-ntins o pace-atât de-adâncăÎncât, învinsă ca de spaimă, te-ai … Citește mai mult
Sosește vântul peste ziduri, sătul de flori de câmp, să vadăCe fac stăpânele grădinei, și-n urma lui, sclipind în soare,Un zbor de foi de pretutindeni a prins încet-încet să cadă:Ca niște vești trimise-n taină de pe la frați și surioare.Se mișcă aerul, și iată întâi și-ntâi că de departeVin două foi de viorele, vin ca … Citește mai mult
S-a dus furtuna-n zări și-acuma se-ntrec miresmele-n putere:Se-ntrec care de care parcă, stăpână să rămâie-anumePeste-ntunericul acestei nopți dulci și pline de mistere;Se bat și florile — se vede că nimeni n-are tihnă-n lume.Se războiesc mereu și ele să stăpânească-un ceas pământul…Dar cine nu-și încearcă oare o dată-n viața lui norocul?În van să le despart-aleargă sub … Citește mai mult
S-a deșteptat prisaca din poianăSubt uriașul clopot de azur,Și sună tot cuprinsul dimprejur,De-ai spune că o harpă-eolianăE aninată undeva de-un ram.De-ar fi să stai nesigur la răscruce,Căci pretutindeni murmurul l-auzi,Asemeni unui tainic călăuz,Te cheamă, te îmbie și te duce,Fără să vrei, al florilor parfum.Poiana pare-o uriașă floare,Ce schimbă curcubeie de culori,Dar nu-i o floare, ci … Citește mai mult