Cassian Maria Spiridon – Dau Formă

Te cuprinde-ntreagăcămașa de mire,ușor peste sânii-nălțațicu-ndrăgire.Ești protejatăde pânza-n inele de aur.Te miștica un nufăr pe undele apei,larg e patrafirul luminiiîn care se scaldătrupul tău tânărintrat în toamna târzie.Mâinile tale frământăaluatul clipelor,dau formăîn platoșa iubirii,cămășii albe de in.

Cassian Maria Spiridon – Nu Mă Chema

Ne-am văzut în zarea dimineţiiîncopciaţi ca la cazarmătineri şi liberi de poveriprivind cum soarele se-nalţărupând din geana nopţii.Cu piept străluminândînaintam prin ierburişoptind într-un anotimpcu gândul iubirii fără de amurg.O! nu mă chemape ascuţita coamăce-i gata să mă-mpartăîn felurite spaime de-mprumutiar tuîncă nu ştii să mă iubeştiprintre nămeţi şi fulgeri globulari.Am haina străvezie găurităde săgeata şoptită … Citește mai mult

Cassian Maria Spiridon – Tu Ierți Păcate

Tu ierți păcatela care nici gândimnoi am văzutalbele porțiprin care se intră în păcatce-nfricoșată aventurăsub anatema veșniciei.Tu iartăcă încă te-nțelegemacum trăimînconjurați de nori și stele stinsede îngeri fără aripiîn timp ce ne-nfășoarăo ploaie sublunarăde reci inimi.Se umple potirulne-ngăduitelor speranțesunt călător printre pustiuriîn umbră de sărmane schituriși închinate mănăstiriurmezi drumul de mestecenisupus la vântulce suflă prin … Citește mai mult

Cassian Maria Spiridon – Condeiul de Lacrimi

Marea sub rece fulgerare de nori,talaz cu talazîmpinge temerarii purtătoride pânze, parapante, skateboarduri,surferi.Sub vântul ce suflăprecum un Boreas nordic,constant, nemilos,în fireasca lui detașarede trecerea noastră, fără sfârșit,muritoare.Stă, val după val,credinciosul aer,marea dă ascultare la tălpile noastre,înspumată.Cui folosește condeiul de lacrimial Luniiși coarnele pline de aurdin care berbecul astrallovește,lovește,ritmatca bătăile inimii?

Cassian Maria Spiridon – Întunericul

E o cădereprecum a fructelorcând vine vremeași își părăsesc locul de pe ram.Se rupe pețiolul gânduluianii sunărostogoliți prin tranșeealte așteptări cad pe gânduricum grindina ce cheamă anotimpul.E seara cotropită de tainece vin și nu mai pleacăvin întunecând iubirea.Un vuiet puternictulbură întindereane urmeazăcoboară de pe cerla apusPelicanulla locul undeuriași nuferi galbenise-mpreună

Cassian Maria Spiridon – Albastru cu Albastru

Albastru cu albastruintenspe oglinda încremenită a măriila fel cu cel ce se-ntretaiela orizontîn zarea înlănţuităde braţele viguroasecu trident.În dimineața mohorâtămarea-i de culoarea nisipuluicât astrul de luminănu-i ridicatdar pescărușii sunt răspunzătoride-i albastră sau nuîntinderea abia în tremurarea pânzelor sărate.Ne rostogolim încetsecundă cu secundăminut peste minutcu un zâmbet interiorînspre adânca valeplină de verdeață.Aicivoi clipe de cenușăcu ascuțite … Citește mai mult

Cassian Maria Spiridon – Sângele

Sângelese scurge prin tuburile nopțiiprecum izvoarele planeteitransparent.Sub tropicala razăs-a rătăcitchitaiula eșuat pe țărmulîndepărtat al Andromedeiprintre constelațiide nimeni vizitatedoar telescoape curioaseîncearcă să le afle sensulîn inutila lor rostogolire.Ei! voi umblătoare umbrecum treceți și petrecețiplante și pomiși blânde patrupedefioroaselor felineși încercatul dintre toateel bipedulcum spune Stagiritulpe unde rătăciți.Mă strădui să rămânîncă să rămânprintre cei viiatât cât se … Citește mai mult

Cassian Maria Spiridon – Cricul Zilei

Intrăm Pășim alături Prin fânul de coasă Proaspăt retezat Printre jivine rămase fără adăpost Șopârle, șerpi mărunți, brotaci… Supuși căldurii unei veri toride Sub privirea nemiloasă a razelor Ce le sloboade Helios Din cricul zilei. Supuși iubirii ce exultă Din ierburile delicate Secerate de fierul ascuțit Trăim atât Cât cărăbușul mișcă elitrele În primul anotimp

Cassian Maria Spiridon – Ochiul Ca o Plasă

Lebede de aercu prelungi gâturiplutesc printre fânețestrăjuite la capătde nouri cu mișcări maiestuoase. Trei turle ițindu-se în succesiunene urmează printre colineledin stepa unor munți bătrânitociți de vânturi, de vremuri schimbătoare. E ochiul ca o plasă,o vârșă ce adună timpuri și întinderipe retina nostalgieicare va să vie.