Stai în așteptare
Sub turbioane de lumină
La umbra unui lăcaș
Cu multe și semețe turle.
Poate și Domnul stă în așteptare
Să vină
Să urce la el
Sufletele încercate.
Pentru viitorul care vine
Sau care a și trecut
Stai părăsit.
Ai ochii grei
Și inima tăciune
Rătăcind prin dimineață
Cu lacrimi pe obraz.
Caut șoimul fericit să zboare
Să părăsească locul cunoscut de pe mănușă
Sensul versurilor
Piesa descrie un sentiment de așteptare și deznădejde într-un loc familiar, dar acum părăsit. Naratorul își exprimă dorința de a găsi speranță și eliberare, căutând un simbol al fericirii care să-l scoată din această stare.