Geamurile dialoghează cu ploaia – iar oglinzile zidurilor cu
vântul • asfaltul cu luciul gâlgâind • într-adevăr – când plouă –
parcă ferestrele – oglinzile şi labirinturile s-ar vomita unele
pe altele • invers vine şi totuşi nu pleacă • nisipul e un şaman
roşcat cu toate paginile întâmplărilor rupte • doar vântul se
mai întâmplă – doar ploaia-şi mai despleteşte sticla • doar
invers mai vine fără să plece – el e singurul şaman încă uman
• invers – pe numele lui nimeni • nimeni – după întruchiparea
lui invers • ultimul om • invers – nimeni şi nimeni – invers •
la infinit
Sensul versurilor
The song explores themes of isolation and reflection through vivid imagery of rain, wind, and mirrors. It speaks to the cyclical nature of things, the feeling of being stuck, and the search for meaning in the face of nothingness.