Tătar, de nepătruns,
Venit din care loc?
Cu pacosti veșnic uns,
El însuși nenoroc.
1962
Sensul versurilor
Piesa explorează un sentiment de fatalitate și nenorocire asociat cu o identitate specifică, sugerând un destin implacabil și o sursă de necazuri perpetue. Anul 1962 adaugă o dimensiune temporală, poate referindu-se la un moment specific de cotitură sau o perspectivă retrospectivă.
