Voi știți ceva.
Voi știți ceva și mie nu-mi spuneți,
Voi știți desigur ceva,
Altfel cum ați trăi,
Cum ați fi trăit atâtea decenii,
Părinții mei,
Și voi, bătrâni ai lumii?
Scuzați-mă că vă opresc pe stradă,
Domnule octogenar,
Nu mi-ați putea destăinui
Și mie taina grozavă?
Îngenunchez în tulbure lavă
La picioarele voastre, bătrâni:
Spuneți-mi taina..
Stele reci cu labe fără soț vă mângâie
Și voi nu muriți.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o căutare disperată a sensului vieții și a secretului longevității. Naratorul se adresează bătrânilor, presupunând că aceștia dețin o cunoaștere ascunsă, implorându-i să împărtășească această taină.