Ana Blandiana

Ana Blandiana – Bocet

de

Închide ochiul, ochiul golRămas deschis în pisculCatapetesmei vechi,Semn al privirii numai,Orb acum,Încremenit în primul lui eres.Închide ochiul, fă ceva,Mișcă puțin pupila de sub fum,Apleacă-ncet pleoapa,Zgâriind vopseaua vecheCu genele,În semn c-ai înțeles.

Ana Blandiana – Zbor

de

Zbor.De boala de care sufărNu se moare,Ci se trăieşte –Substanţa ei este chiar eternitatea,Un fel de cancer al timpuluiÎnmulţindu-se din sine fără oprire.E o boală impecabilă,O suferinţă perpetuă ca o vocală de sticlăLaminată în văzduhul asurzitor,O cădereCăreia, numai pentru că e fără sfârşit,I se spune zbor.

Ana Blandiana – Viermi Călători

de

Viermi călători.Viermi călători, înaripați, pe roate,Viermi cărora li s-a repartizatUn cimitir mai nouȘi mai modern;Valuri de viermi,Cadavre vechi mutateÎn mai ambigua eternitateA unui secularizat infern:Valuri de viermiMigrând în cripte noi,Viermi călătoriSpre ziua de apoi,În timp ce-n viitorul lac, mai fermi,Peștii vor învăța să fie viermi.

Ana Blandiana – Legături

de

Legături.Totul este eu însămi.Dați-mi o frunză care să nu-mi semene,Ajutați-mă să găsesc un animalCare să nu geamă cu glasul meu.Pe unde calc, pământul se despicăȘi morții care poartă chipul meuÎi văd îmbrățișați și procreând alți morțiDe ce atâtea legături cu lumea,Părinți atâția și urmași silițiȘi toată-această nebunească-asemănare?Mă hăituiește universul cu mii de fețe ale meleȘi … Citește mai mult

Ana Blandiana – Definiție

de

Definiție.Prea frumosPentru a nu fi cucerit,Prea tânărPentru a nu fi stăpânit,Prea bogatPentru a-și aparține;Prea înțeleptPentru a lupta,Prea curajosPentru a nu fi rănit,Prea scepticPentru a nu fi înfrânt;Prea înfrântPentru a nu fi liber,Prea liberPentru a nu fi umilit,Prea umilitPentru a muri.

Ana Blandiana – În Satul În Care Mă-ntorc

de

În satul în care mă-ntorc.În satul în care mă-ntorcCeasuri cu cuc sfarmă vremeaȘi mari bucăți de tăcereZac sparte în praful din drum.Acele se învârt cu hărnicie,Arătând mereu ceva de neprivit.Orele au căzut de mult,Acele aleargă fără sfârșitȘi dezorientat, când și când,Cucul apare și-anunțăSfârșitul lumii, cântând.

Ana Blandiana – Soare al Insomniei

de

Soare al insomniei,Alb metal topit,Insuportabil retinei,Străbătând prin pleoapă,Nesomn orbitor,Privire fără nicio speranță de umbrăținându-mă suspendatăSus, deasupra tuturor simțurilor,Deasupra întunericului dulce,Promiscuu, de iad,În cea mai nemiloasă și indecentăLuminăDin care nu-mi doresc decâtSă cad, să cad

Ana Blandiana – Tablou

de

Șase sau șapteCu boturile-ncleștateÎn aceeași pradă,Cu trupurile prelungiteDe cozi halucinantAșezate radialPe asfalt,Formaseră un soareCu raze grase, tremurătoare,Răsărite din canal.Soare de șobolaniPe-un cer de-asfalt,Apollo al gunoaielor, viitorAstru cu blană pentru altEv de subsoluri și rigoleScurse spre ziua de apoi.Zeu rozătorHulpav din aniCu-aureoleDe gunoi

Ana Blandiana – Printre Vârfuri de Prun

de

Printre vârfuri de prun împletite de viermi,Peste vii scuturate,Porumbiști neculese,O jumătate de lunăȘi liniștea spartă de-un trenTrec maiestuoase, ridicole, ca douăDetronate de mult,De foarte de mult,ÎmpărăteseCare mai cred că sub ochiul lor mareImperiiTresarȘi se-nalță palate..Singurătate țesută din ierburi, și foi, și ciulini,Sateliți și stele amestecateÎn același cer uruitorRăsturnat peste pământ brutal,Aripi însemnate roșu-n vârfUnor îngeri … Citește mai mult