Cerul începe din creștetul spicelor,
De parcă fiecare din ele-ar purta
Pe cap un vas mare umplut cu cer fierbinte,
Și vântul, mișcându-le fruntea,
Vinul cerului l-ar clătina.
Cerul începe din creștetul spicelor,
Și atunci când sub secerătoare
Spicele se vor frânge cu duioșie, căzând,
Va părea doar că se-apleacă atente să pună
Vasul cu cer pe pământ.
Sensul versurilor
Piesa descrie o viziune poetică asupra recoltei, unde cerul pare să izvorască din spicele de grâu. Imaginea centrală este cea a spicelor care poartă cerul și îl oferă pământului, sugerând o legătură profundă între natură și spiritualitate.
