Poetul e-n casă.
Ce face poetul în casă?
Noi știm că el scrie!
Dar nu știm ce scrie poetul în casă.
Și ce-am aflat până-acum
E că totu-i o ceață și-un fum,
Și nici măcar el nu știe
Ce scrie..
Poetul
În casă.
Iubita lui vine,
Nu contează când și la cine,
Bine că vine!
Și, fiindcă el scrie când scrie,
Poetul nu știe.
Nu, nu știe..
Ea, pe de-o parte, se maschează perfect:
Doar o fracțiune din ochiul drept
Dacă rămâne vie,
Iar el pe stradă iese-atât de rar
Că ar fi absolut în zadar:
Ce rost ar avea să știe?
Lasă-l să scrie
În casă,
Poetul!
Sensul versurilor
Piesa explorează starea unui poet izolat în propria lume, scriind fără a înțelege pe deplin ce creează. Prezența iubitei aduce un element de mister și ambiguitate, sugerând o realitate complexă și evazivă.