Versuri corectate și adnotate
Este mai mult de-o simplă-nchipuire,Adică nu-i neapărat un trup, o fire.E o-ncercare de exprimare oarecareFără pretenții certe de finalizare.Este-o realitate existentă, evidentă,De a-și transmite ce dorință are ardentă;E cel ce-și caută cu-nverșunare și-are adepțiiAșa cum profu’ prin predare-și face lecții.E neînțelesul general, este-un misterCe nu degajă integralul, un boem, e-un auster.Îți dă ocazia unor reflecții … Citește mai mult
Prietenul nostru, Poetul,Abia după ce i se împodobi fruntea cu lauriObservăCă masa la care scrisese o viață întreagăMiroase a rășină de brad.Fu cuprins de-o adâncă tristețe –Dacă observa cu puțin mai devreme,Poate prindea un dram de răgazSă-i dedice și bradului câteva versuri.
Poetul e stăpân deplin pe limbăȘi-i pe de-a-ntregul stăpânit de limbă.Planete, semne și întortocheateParabole.. Între un nu și-un daEl, aruncându-se din turn, ciudateCurburi cu trupul lui va desena;Drum al cometelor.. Veriga lipsăDin lanțul faptelor îi este far.Demn disperați! El intră în eclipsăNeprevenit de niciun calendar.El măsluiește cărțile degrabăȘi la cântar înșală elegant;E omul ce necontenit … Citește mai mult
Știu, voi pieri odată cu zarea… Cu care din eleNu pot ghici, n-am să știu niciodată,O, de s-ar stinge luminile candelei meleCu zarea zorilor și a serii deodată!…Fată cerească în ritmuri de dans am trecut pe pământ,Florile-n poala mea au trăit fericite,Cu zarea pieri-voi! – pe sufletul lebedei sfântNoaptea hulpavă părintele n-o va trimite.Totuși crucea … Citește mai mult
Pumnalul meu luceşte-n podoaba-i aurită,Tăiş fidel şi veşnic treaz;Oţelul lui păstrează, misterios călită,Tăria orientului viteaz.Slujind fără simbrie unui voinic în munte,Prin câte locuri n-a ajuns!A pus pe multe piepturi duşmane urme crunteŞi multe paloşe-a străpuns.Îşi însoţea stăpânul la luptă cât de grea;Jignit, din teacă se grăbea să iasă.Pe-atunci, o încrustare de preţ i se păreaNevrednică … Citește mai mult
Fecioare dulci, e în zadar!Privirea voastră fermecatăȘi ale voastre jurăminte,Oricât de calde și de sfinte,Nu pot din drum să mă abată,Căci e croit, mai din-nainte,Așa spinos și solitar.Un glas îmi strigă: Mergi! Nebun,Puterei sfinte mă supun,Și fug, și fug în largul zării,Și fug în voia întâmplăreiP-aripa largă a fanteziei,Călăuzit de-un singur dor:Sunt jidovul rătăcitorAl poeziei!
Acum în miez de noaptePoetul se deșteaptăÎn mine, ca un om.E ca un „alter-ego”Desprins de trupul meu,Născut din taina-mi neagrăPe care n-o-nțeleg.Și el vorbește singurȘi eu transcriu pe negruGândirea lui cu duhulDin care se încheagă:Un conțopist pe careÎn șoaptă l-a trezitSă nu-i tulbure visul.Poetu-ncet dicteazăÎn limba-i de fantomă,Poezii din altă lumeCe-o știe numai el.Glas surd … Citește mai mult
Sunt suflet în sufletul neamului meuȘi-i cânt bucuria și-amarul –În ranele tale durutul sunt eu,Și-otrava deodată cu tine o beuCând soarta-ți întinde paharul.Și-oricare-ar fi drumul pe care-o s-apuci,Răbda-vom pironul aceleiași cruciUnindu-ne steagul și larul,Și-altarul speranței oriunde-o să-l duci,Acolo-mi voi duce altarul.Sunt inimă-n inima neamului meuȘi-i cânt și iubirea, și ura –Tu focul, dar vântul ce-aprinde … Citește mai mult
Voi cânta cu toată-nsuflețirea,Caprele și iepurii firești.Dacă ai de ce-ți stârni mâhnirea,Ai atunci de ce să și zâmbești.Bucuria-n toți se întretaieCu hoțescul fluierat mereu.Grădinarul toamnei o să taieFrunza moartă-a creştetului meu.În livada zărilor, înalțiiPlopi își mișcă umerii de vânt,Să priceapă totul pentru alțiiE venit poetul pe pământ.E venit să simtă-aceste treceri,Să sărute vaci ce bat … Citește mai mult
Te-ai poticnit c-o tiflă-n veșnicie,cu-o mână-n gâtul clipei ca un fur.Și-aveai sub coaste-un bulgăr de azursă-l semeni întru rod și feciorie.Veneai din cer. Ai plâns pe vr-un condur,ai râs cu vântu-n dulce preacurvieși-ai pus și-n buzunar o mierlă vie,dar n-ai sădit o rază împrejur.Ci-ntr-un amurg, o umbră diafanăîn pragul tău se va opri să steași … Citește mai mult