Alejandra Pizarnik – Naufragiu Îndărătul Umbrei
Naufragiu îndărătul umbreiîmbrățișarea pentru cel care se sinucidecu tăcerea sângelui săunoaptea bău vinși ea dansă goală printre osemintele ceții
Versuri corectate și adnotate
Naufragiu îndărătul umbreiîmbrățișarea pentru cel care se sinucidecu tăcerea sângelui săunoaptea bău vinși ea dansă goală printre osemintele ceții
Ca o plagă, aerul.Haosule,înconjoară colinele.Ai făcut-o.O ceață germanică tremură-n aer.
Luna umblă printre caseÎmbrăcată-n ceață fină.Ornicele bat la șase.Fiecare-i lună plină.Noi ne ducem printre luni,Filosofi și domnișoare,Culegând prin foi de pruniStele albe, mărțișoare.Îmbătându-se cu ochiiÎși întoarse capul una,Sprintenă prin faldul rochii,Și atunci bătu și luna.
După atâtaceață,unacâte unase aratăstelele.Respiraerul rececare îmi lasăculoarea cerului.Mă recunosco imaginepasageră,Prinsă într-un vertijfără capăt.
O ceață deasă curge peste dale,pe-aleea-n care totu-i nemișcat,și face ca luminile banalesă pară candelabre-ntr-un palat.Iar la lumina lor, ca pe o scenă,o balerină-alunecă ușor,plutirea ei lăsând în urmă trenăprin aerul ce pare-acum un nor.E-atât de naturală, de frumoasă,în dansul pe o arie de vis,încât privirea-mi fuge, curioasă,spre scena care-n noapte s-a deschis.M-apropii și-o cuprind … Citește mai mult
Cu mari vărsări de frunze ne vărsăm,orașul urcă-n ceață prin ecluze,din zi în zi iubitei cuvenitenervuri de frunze-i tremură pe buze.De ziua morților e târg de flori,ceața, ca măduva de lumânare,se-ngrașă printre ierburi cenușiisupuse în cununi la sărbătoare.Apoi o vreme nu mai vine nimenicu sentimente lung bătute-n dungă,iar dintre-atâția morți și-atâția viidar ceremoniale întristări, pe … Citește mai mult
Înjur… priviri ciudate, reciÎn aerul suspect de cald din 3 noiembrieSunt singur pe-o grămadă mare de pietroaie,grămadă de rigoare, deci.Și parcă-mi pare răuȘi parcă-mi e scarbăDe ce-i în jurul meu,dar totuși mă amuză.Ciudat cum poți să pui pe viațăCel mai mare prețȘi în același timp să creziCă noi nu merităm să existămCăci prin prostia noastră … Citește mai mult
Pinul din Karasakimai mult decât florilesub vălul de ceață.
Primăvară:Un deal fără numeÎnvelit în ceață de dimineață.
Vreau la oglindă, unde-s cețiȘi vis întunecos,Să vă ghicesc – ce drum avețiȘi unde – adăpost.Vă văd pe-un vas, lângă catarg,Pe-ntinderea mării..Vă văd în fum de tren.. Câmp largÎn plângerea serii..Câmpii în rouă, pe-nserat,Și ciori – cât bolțile..Vă binecuvântez plecatÎn toate părțile!