Acest silex e silex: un punct final;
nici suspine, nici remuscari.
Acest mugur e mugur
pe platan, pe artar:
simplu ca buna seara.
Aceasta mare e udă
si melodioasa:
o auziți?
Acest cal este cal,
în grajd, pe colina:
îl puteți mângâia.
Acest azur e azur,
foarte înalt, foarte albastru,
nici o filosofie.
Eu sunt aici ca să v-o spun
în felul meu,
înainte de a pieri împreună cu verbele mele.
Sunt folositor sau de prisos
ca fluviul sau ca roua:
singura mea slujbă, singurul meu rost.
Sensul versurilor
Piesa celebrează simplitatea și esența lucrurilor din natură și existență. Vorbitorul își acceptă rolul efemer, dar își afirmă rostul prin exprimarea sinceră a observațiilor sale.