Cei ce șed în tihnă undeva,
Răchita peste care s-apleca,
Pe mormânt o torță pâlpâie,
Ei chinul demult au uitat.
Noi plângem, dar lor le e bine.
Pe al căsuței micul geam
Ați privi-o pe mama mea!
În jur torțele nu sunt aprinse.
Oh, dar cele care își plâng mortul
Lângă, de liniște sunt cuprinse.
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și amintirea celor decedați, contrastând suferința celor rămași cu liniștea pe care o găsesc cei morți. Versurile evocă imagini ale doliului și dorința de a-i revedea pe cei pierduți.