Tu cel ce cauți taina într-o filă
Cutreierând neistovit izvoade
Și năzuiești spre-ascunsele monade
Spune-mi cinstit: ascunzi sub pleoape milă?
Tu cel ce-ntinzi necercetate nade
Pe luciul apei, curgere fragilă,
Și-ți treci ființa rece și debilă
Prin ochiul gol din veșnice năvoade.
Tu ce-mblânzești sălbatice feline
Cu-n singur fir de iarbă din ogor
Și vrei să strângi nădejdile ciorchine.
În duhul frunții, vag și temător,
Răspunde-mi, frate, sincer fii cu tine
Ești zeu de-acum sau ești tot muritor?
Sensul versurilor
Piesa explorează căutarea tainelor vieții și a sensului existenței. Se adresează celui care caută răspunsuri, întrebându-l dacă această căutare îl apropie de divinitate sau îl lasă tot muritor.