Cuvântul unui melc în palma unei frunze?
Nu-i de la mine. Nu. Să nu-l accepți.
Acid acetic într-o cutiuță-nchisă?
Să nu-l primești. Nu-i veritabil.
Un inel de aur cu soarele-n el?
Minciuni. Deșertăciuni. Durere.
Chiciură pe-o frunză, imaculatul cazan.
Bolborosind și troznind.
De unul singur în piscul fiecăruia.
Dintre cei nouă Alpi negri.
Cutremurare-n oglinzi.
Marea-și scufundă oglinda-i de cenușă -.
Iubire, iubire, tu anotimp al meu
Sensul versurilor
The poem explores themes of deception and disillusionment, contrasting fleeting moments of beauty with underlying pain and falsehood. It questions the authenticity of offered gifts and experiences, ultimately seeking solace in love.