Aici unde-un viclean greier străpunge
veșminte de mătase vegetală
și-unde miros de camfor nu alungă
moliile fărâmițate-n cărți,
o pasăre se cațără-n spirală
pe ulm iar soarele prin zimți de frunze
întunecat se-ncheagă. Altă lumină ce nu satură,
alte văpăi, a iederi stacojii.
Sensul versurilor
Piesa descrie un peisaj contemplativ, filtrat printr-o stare de melancolie. Natura este surprinsă în detalii fine, sugerând o meditație asupra efemerității și a transformărilor subtile.