Pe țărmul mării, o fată
Ofta cu foc nespus.
Era adânc mișcată
De soarele-n apus.
Duduie, hai, zâmbește,
Că gluma s-a-nvechit:
În față-ți asfințește
În spate-a răsărit.
Sensul versurilor
O fată pe țărmul mării este cuprinsă de melancolie la vederea apusului. Versurile sugerează o dezamăgire, o glumă amară despre trecerea timpului și pierderea speranței.