Lângă-o mare sumbră și dezordonată,
Unde nu mă aude nimeni dacă strig,
Unde nu e faptă, unde nu-i răsplată?
Cine e stăpânul, veselul sau gravul,
Care îmi obligă vârful de grafit
Ca și cum mi-aș scrie însămi epitaful
Și ar fi urgență mare la murit?
Sensul versurilor
Poezia explorează sentimente de singurătate și inevitabilitatea morții. Vorbitorul se simte obligat să contemple propria mortalitate, într-un cadru sumbru și izolat.