Natură moartă
lângă cărțile mele
în dezordine
destinul acesta derizoriu
și tăcerea ca o absență
pe care o prevăzusem
demult.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra unui destin previzibil și derizoriu, accentuat de tăcere și dezordine. Este o contemplare melancolică asupra inevitabilității și a lipsei de sens.