Iulian Boldea

Iulian Boldea – Pe Plajă

de

Pe plajă,pe plaja cu stele de mare străvezii,valurile se succed unul după altul.Trecutul secret al mării se aude,departe aproape aproape departe,ca o spaimă catifelată,ca un arhetip neînţeles,ca o formă mereu schimbătoare.Doar umerii mei de nisip și meduze ascunseîn arhitectura tivită cu tainăa valurilor.

Iulian Boldea – Panteism

de

Panteism.Tânărul zeu calcă în picioare roua fragedă a ierbii,mirarea de pe fața lui eternă ca o rază a unui soare viitor,umbletul lui mlădios ce se rostogolește alene în undele timpuluiși vocea lui care pipăie depărtările lumii iluminând visele poeților.zâmbetul lui leneș se răsfrângeîn firul de iarbă, în grăuntele de nisip, în valul seducător și domol,îmblânzind … Citește mai mult

Iulian Boldea – Viziune

de

Viziune.Stau în corpul acesta cu limite fragileprecum conturul unei ploi,precum metamorfoza unei amintiri.Stau în corpul acesta îngânduratși privesc clipocitul stelelor în undele iazului.Stau în corpul acesta cu ticuri neclare și falseși ascult plânsetul nedefinit al înserării.Stau în corpul acesta cu mișcări mincinoaseși presimt depărtareace va să vină.

Iulian Boldea – Iubire

de

Buzele tale cu surâsuri melodioase și copilăriacernută din oglinzile etern orgolioase ale trecutului.Sufletul meu melancolic ca o autopsie a toamneiși foamea aceasta nelămurită.Sărutul uitat pe o masă lângăamăgitoarea deziluzie a iubiriiși mângâierile înverșunatenesupuse ca niște voci îndepărtatedestrămate tot mai multsub cerul nenăscut.

Iulian Boldea – Naștere

de

Naștere.din trufia trupului eicu carnea susurând discret o rugă neștiutăcopilul se desprindea lent de neant.se zbătu câteva clipe cu zdrențe amniotice în juru-ica o aură de sânge și fecale.nici o amintire din lumea cealaltă, ca și cummemoria i-ar fi fost ștearsă dintr-o dată:doar un țipăt scurt vestindintrarea într-o nouă lumeo nouă lume

Iulian Boldea – Copilărie

de

Copilărie.Îi văd chipul cu surâsuri înflorite blândși buzele arcuite tandru schițând jumătăți de cuvânt,corpul lui caută forma viitoare ce îl va adăposti,gândurile lui neînțelese stau atârnate în orologii cocliteîn care minute leneșe îl visează.Iată trupul lui nedomolit căutând în zadarînțelesuri târzii, iată privirea lui iluminată bruscde amintirea unui viitorimprobabil.