Dan Botta - Străinul cu Ochi de Genune
Treceam cândva călare / Pe-un aspru drum de munte, / Pe triste culmi cărunte, / … →
Treceam cândva călare / Pe-un aspru drum de munte, / Pe triste culmi cărunte, / … →
Era chiparosul a obștii, / mândrie, / coroana lui părea / un baldachin, / iar … →
Patru pereți, doi motani orbi, un brad, și o pânză de păianjen, / Este natură … →
Cearta asta creștină, care n-are / decât vorbe de umbră, bocet lent / ce-ți aduce … →
Ridicase vântul, dintr-un luminiș, / Frunzele căzute întru veșnicie / Printre mărăcinii unde-o bălărie / … →
Fructele din tablou sunt un adio. / (Pe masă, copiile lor zbârcite / agită-n vânt … →
Vara îmbătrânește; mamă cu sângele rece. / Rare-s gâzele, firave. / În aceste palustre sălașe, … →
Uneori, în diminețile clare, / mă uit drept în soare râzând / și nu pot … →
Ascultă glasul frunzelor bronzate, / Când asprul vânt de toamnă le frământă, / E un … →
I. / Cântată-n dungă zile-ntregi, / pe buze frunza de stejar / evaporează seve reci … →