Nuci sălbatice mirosind a rut
Sexele curgând ca o rășină în șirii
Clopoțeii acestor mistere care se mănâncă –
fructele
deschizându-se
ciocuri de păsări și mitre
tipare bătrâne pe care
o pasăre un pește un șoarece și o reptilă
țin divan.
noian de prididiri.
trimiseseră-n ochii mei atâta întuneric
adunaseră-n pupilele voastre atâta înfricoșare
că ochii orbeau de lumină
gâlceavă a unor cratere de cvarț și ambiguitate
lemnele-și desfac picioarele înăuntrul mânăstirii
cu sfinți de împrumut pe care dorm gugușticii.
un foșnet al umerilor înflăcăra părul
Sensul versurilor
Piesa explorează conexiuni subtile între natură, spiritualitate și mister, folosind un limbaj poetic și simboluri complexe. Versurile sugerează o călătorie interioară și o contemplare a structurilor ascunse ale existenței.