O noapte metalică la Cracovia în subterană
ruinele inventariază supraviețuitori
hemoragie blondă
căruțe c-un cal
inventariază și tac
sadică noapte
șuierând metalic prin sicrie de plumb și de folclor
vântul deporta frunze….
la ce strigi?.
Au tăcut cei care vor tăcea.
Din două piese, la-nghesuială,
statueta-pleonasm.
Încolăcindu-se.
Înclinații în cumpănă.
Divergente-armonizate-n
contrast-priviri…
Jumătățile bâlciului.
Găina-și comentează oul.
La Cracovia, într-o subterană.
Ochelari fără pământ.
Informe însă
protuberanțe, capetele în care
piatra a-ndurat să i se-nfigă, de parcă
ar fi două perechi de ochi
– halucinante – niște gheme. Patru gheme. Sunt
dintr-o magie neagră labirint
scotocind până-n mitocondriile omenirii.
la ce mă strigi?.
căruțe c-un cal…Wawel de piatră.
Sensul versurilor
Piesa explorează teme întunecate legate de moarte, decădere și mister, folosind imagini puternice și simbolism complex. Versurile creează o atmosferă apăsătoare și halucinantă, sugerând o călătorie într-un labirint al subconștientului.