Ce vrea acest soare defilând cu toți pomii?
Cum să-i răspunzi, tu fiind în umbră?
Pe perete – o mască de ipsos pistruiată de muște. Vâri degetul
și măsori orbita-i golită, înnumeri în ochii ei
pașii ce n-au dus nicăieri,
măsori vremea cu slava unei spade ce-a ruginit.
Dar soarele nu se măsoară niciodată,
nu poți să-l îmbucătățești ca pulsul și vorbele tale.
Soarele e-n fiecare zi întreg,
în fiecare zi mereu de la-nceput își spune povestea
pân’ să-i răspunzi numai c-un da ca să te socotească-ntreg.
Iannis Ritsos – Poeme (Editura tineretului)
Sensul versurilor
Piesa explorează relația dintre om și natură, în special soare, și modul în care timpul și percepția influențează această relație. Vorbitorul meditează asupra imposibilității de a măsura sau controla soarele, simbol al eternității și al unui nou început constant.