Mugurii.
Un vânt de seară
aprins sărută cerul la apus
și-i scoate rujuri de sânge pe obraji.
Trântit în iarbă rup cu dinții –
gândind aiurea – mugurii
unui vlastar primăvăratic.
Îmi zic: „Din muguri
amari înfloresc potire grele de nectar”
și cald din temelii tresar
de-amarul tinerelor mele patimi.
(1919)
Sensul versurilor
Poezia descrie o stare contemplativă în mijlocul naturii, unde contemplarea mugurilor amari simbolizează acceptarea suferinței ca parte a vieții. Din această amărăciune poate înflori ceva dulce și valoros.