În taina tufișului des,
O pasăre sfioasă face triluri.
Sturzul solitar,
În pustnicia lui, departe de lume,
Își cântă cântecul său.
Cântec țâșnind dintr-un gâtlej sângerând,
Cântec de viață spărgând poarta morții (pentru că
știu, frate iubit,
Că de n-ai fi lăsat să cânți, ai muri).
Sensul versurilor
Piesa explorează tema singurătății și a morții prin imagini ale naturii. Cântecul sturzului devine un simbol al vieții care învinge moartea, subliniind importanța exprimării artistice.