pe cand inflorea liliacul

Walt Whitman – Pe Când Înflorea Liliacul

de

O, cu ce găteli să-i acopăr zidurileȘi ce fel de picturi să prind pe pereți,Să decorez mausoleul celui drag?.Tablouri cu venirea primăverii și case de fermieri,Cu zile de-april în amurg și fumăraia lor translucidă,Cu potopul de galben auriu al indolentuluisoare care dispare fastuos într-o explozie aeriană,cu iarba proaspătă și dulce de sub tălpiȘi verdele palid … Citește mai mult

Walt Whitman – Pe Când Înflorea Liliacul – 6

de

Un sicriu care trece pe străzi și drumeaguri,Noapte și zi, un nor negru pe țară,Cu pompa flamurilor funerare, prin orașe cernite,Cu însăși spectacolul Statelor în picioare ca niște femeiîn văluri de crep negru,Cu procesiunile, lungi șiruri șerpuindși lumânările lor în noapte,Cu nenumărate torțe arzând, cu mareatăcută de chipuri și capete descoperite,Cu năsălia așteptând, sicriul sosind … Citește mai mult

Walt Whitman – Pe Când Înflorea Liliacul – 7

de

Nu doar pentru tine cel singur, euRamuri verzi și flori aduc tuturor sicrielor,Fiindcă proaspăt ca zorile, așa vreau să cântun cântec pentru tine,O, sănătoasă și preasfințită moarte.Pretutindeni buchete de roze,O, moarte, te-acopăr cu crini proaspeți șicu trandafiriDar acum îți ofer liliacul care cel dintâi înflorește,Și rup din belșug ramuri întregi din copăcelul meuȘi cu brațele … Citește mai mult

Walt Whitman – Pe Când Înflorea Liliacul – 4

de

În taina tufișului des,O pasăre sfioasă face triluri.Sturzul solitar,În pustnicia lui, departe de lume,Își cântă cântecul său.Cântec țâșnind dintr-un gâtlej sângerând,Cântec de viață spărgând poarta morții (pentru căștiu, frate iubit,Că de n-ai fi lăsat să cânți, ai muri).