Tu ce faci, tinere?
Te-ai dăruit într-adevăr cu atâta înfocare literaturii,
științei, artei, dragostei?
Acestor realități vizibile, politica, problemele?
Ori meseriei sau ambiției tale, oricare-ar fi?
E bine! – împotriva lor nu spun nici un cuvânt:
eu am venit să cânt și despre ele,
Dar ia aminte! Acestea-s lucruri lesne mistuite de
focul jertfelor pentru religie,
Fiindcă precum totul este în lume ardere și arderii
supus, e nepipăita flacără a vieții
esențiale a pământului,
La fel și-acestea toate-s pentru ea.
Sensul versurilor
Piesa explorează dedicarea tinerilor față de diverse aspecte ale vieții, de la artă și știință la ambiții personale. Sugerează că toate aceste eforturi sunt, în esență, ofrande aduse vieții în sine, o flacără esențială care mistuie totul.