De-aseară stau în câmp, întins pe-o claie,
Încheagă roua cu răcoarea perle.
O stea se surpă, negura o taie,
Pădurea fluieră cu zvon de mierle.
Şi iată: zorii alergând prin fum
Deschid în zare geană viorie.
Mă scol şi-aştept cu gând tâlhar la drum
Paşi goi prin iarbă, râurată iie.
Sensul versurilor
Piesa descrie o dimineață petrecută în natură, într-o atmosferă contemplativă și ușor melancolică. Persoana așteaptă ceva sau pe cineva, cu un amestec de nerăbdare și poate un sentiment de anticipare neliniștită.