Leagănul în care crești seamănă,
Ca toate leagănele, a sicriu.
Viața ți-e geamănă, moartea ți-e geamănă
Și drumul sângeriu.
Degetele roze vor purta flori și arme,
Ochii cu care dulce zâmbești
Vor învăța să ochească: crești
Pentru obuzele ce-or să te sfarme.
Sensul versurilor
Piesa explorează dualitatea vieții și a morții, sugerând că viața este strâns legată de moarte încă de la început. Implică un destin tragic, în care inocența copilăriei este destinată să fie distrusă de realitățile dure ale vieții.