Privești: prin lanurile verzi se pierde
Un fir de vânt și-o dungă de lăcustă,
Și ierburile prind ca să-ți dezmierde
Picioarele și tivul de la fustă.
Iar o albină gura bujorată
Ți-o caută în zbor ca pe-un ulei
În care duce mierea adunată
Din florile de câmp, cu truda ei.
Sensul versurilor
Piesa descrie o scenă idilică de vară, concentrându-se pe imaginea unei albine care caută nectar. Versurile creează o atmosferă contemplativă și pașnică, celebrând frumusețea simplă a naturii.