De nu mă poți iubi, frumoaso,
Căci altul ți-e stăpân pe veci –
De ce, când te-ntâlnesc în cale
O clipă – ochii nu ți-i pleci?
De nu mă poți iubi, frumoaso,
Întoarce-ți ochii de la mine;
Tu știi ispita ce se-ascunde
În fundul apelor senine;
În prefăcuta-mi nepăsare,
În genele mereu plecate,
Tu nu-nțelegi mărturisirea
Iubirii mele zbuciumate?
De nu mă poți iubi, femeie,
Întoarce-ți ochii – căci mă tem
Să nu le-ntunece lumina
Întâiul dragostei blestem!…
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea unei iubiri imposibile. Vorbitorul se confruntă cu sentimentul de a nu putea fi iubit de persoana dorită și cu chinul de a o vedea, știind că nu o poate avea.