Vasko Popa – Refugiul Poeților

În amintirea Veronicăi Porumbacu, a lui Tolea
Baconsky, Milo Petroveanu, Mihai Gafița.
Câțiva poeți prieteni vechi
Se adunaseră la cină
Într-o casă din București.
Cutremurul le-a întrerupt masa
Demolând casa din temelii.
Echipa de salvare îi caută
Prin molozul de beton, de sticlă,
de carne și petice.
Un tânăr militar își desface brațele
Albe de var până-n coate.
N-avem ce-i căuta aici
Ei sunt în poeziile lor.

Sensul versurilor

Piesa evocă amintirea unor poeți, adunați la o cină tragic întreruptă de un cutremur devastator. Sugerează că adevăratul refugiu al poeților se află în creațiile lor, imortalizate prin versuri, dincolo de distrugerile fizice.

Lasă un comentariu