Inel al nimănui, inelule,
cum te-ai pierdut,
cum ai căzut din cer undeva –
mai mult pretutindeni decât undeva.
De ce ai cununat imediat
strălucirea ta veche, străveche
cu golul tău tânăr.
Te-au uitat: și pe tine,
și noaptea lor de nuntă.
De-atunci strălucirea ți s-a bețivănit,
golul ți s-a-ngrășat.
Te-ai pierdut iarăși.
Iată-ți inelarul meu,
astâmpără-te pe el.
Sensul versurilor
Piesa explorează tema pierderii și a uitării, simbolizată printr-un inel pierdut. Inelul, odată strălucitor, își pierde valoarea și este uitat, dar găsește un nou sens atunci când este regăsit și așezat pe un inelar.
