Am auzit cum a oftat un vis
Și un strămoș în bulgăre de lut,
Pe un țăran, din spic închis,
L-aud cum lanțurile l-au durut.
Și mai aud gemând din greu,
Pe-acei ce gândul și l-au frânt
Și i-am trecut în versul meu,
Pe toți ce și-au scurs cerul în pământ.
Aud troznind os după os,
Sub roată mădularele lui Horia
Și-aud cum crește astăzi mai frumos,
În paginile țării adevărul și istoria.
Tuturor le-am răsădit o stea
La căpătâi, să crească, ca un plop, cu fruntea sus
Și steaua ca o zmeură mustea,
De câte mirodenii la rădăcina ei am pus.
Sensul versurilor
Piesa evocă ecourile trecutului, amintind de sacrificiile strămoșilor și de lupta pentru libertate. Este un omagiu adus eroilor și o pledoarie pentru păstrarea memoriei istorice. În ciuda suferinței, există un mesaj de speranță și credință într-un viitor mai bun.