Versuri corectate și adnotate
Și călărind alaltăieri pe drumuri,îngândurat de mers ce nu-mi plăcea,l-am întâlnit pe Zeu în calea mea,purtând veșmânt de pelerin de-a pururi.Iar chipul său mi-a apărut, ce tras,și parcă izgonit din seniorie;pe gânduri, suspinând, tainită mie,venea cu capu-n jos, cu singur pas.Când mă văzu, chemându-mă-napoi,îmi spuse: „Vin din locul de departeunde inima ta era prin mine:o … Citește mai mult
Baladă, mergi să-l regăsești pe Zeu,cu el te du la doamnei înainteși-ngenuncherea mea și cântul meu,stăpânul meu să i le spună-n minte.Să mergi, baladă, așa-nchinată,încât chiar fără soț, prin lumea toată,să îndrăznești să te petreci,dar dacă vrei ca sigură să fii,găsește-l pe Amor în veci,nu-i bine fără el să umbli către ea;acea femeie care printre … Citește mai mult
Amor, dacă ești zeu,nu poți să faci ce vrei?Fă-mi astăzi cu temeice, dacă-aș fi Amor, ți-aș face eu.Nu se cuvin mereusperanțe de aleasăsplendoare, cui în moarte se afundă.Te-așază-n locul meu:plăcut e ce te apasă?Îți crește chinul mila de-o secundă..Dar mintea-ți mai răspundă-mi:când moartea-i aspră la cei mizeri, cum ela cei ce sunt pe a fericirii … Citește mai mult
Un zeu pare-un bărbat stăpânPe lacrima-i nătângă,Dar când e zbuciumu-i păgân,Să-i dea un zeu să plângă.
Când noaptea își va recunoaște vinaȘi va pleca, lăsându-mi dezvelitUn trup ce-l voi privi, îndrăgostit,Tu nu vei ști, vei fi precum luminaCe-mparte viață-n drumu-i nesfârșitPrin lumea-n care simt că-s numai euPrivindu-te, zeiță, ca un zeu. Pe chipul tău, îmi voi citi menireaȘi-mi voi lua din ochii tăi avântSpre culmi, având puterea unui vântPornit ca o … Citește mai mult
Autograf.Voi ce-ați făcut din bard un zeu,Copii cu inima curată,De vreţi să-l admiraţi mereu..Să nu-l cunoaşteţi niciodată!.
Legi ca pe-un urs în lanțuri infinitul,pui moartea să se gudure-n atomși crești spre cer ca un năprasnic dom,în taine împlântându-ți tot cuțitul.Cu un vis de fier, de nichel și de crom,cu suflet ca bazaltul și granitul,când sângeri cu traversa și cu nitul,când ia măcelul chipul tău de om.Ci dă-i, de poți, și crinului sfielnicuscat … Citește mai mult
Tot pe un calcălărește și zeul,el, care ar putea călări pe aerIarbă pentru cal, în traista caluluiși oase de poețiiarbă netrebnicascăîn traista zeului.La popasurimănâncă fiecarece are
Pasăre de galben,Care-mi stai în carpenNu vrei s-asculți muzichiia,Pasăre? Vai ce pasăre!Domnule în negru,Ca un car funebru,Nu vrei s-asculți muzichiia,Domnule? Ești un zarzăr!(solo)Zeule Apollo,Care-mi taci acolo,Nici tu nu vrei s-asculți, tată,Muzica? Ești și tu un domn!Surdule pe tineSă te-ntreb îmi vine,Dacă nu vrei s-asculți, tată,Muzica… Dar mi-e tare somn!Pasăre, zău,Domnu’ e-al tău,Zeul e rău, surdule!
din volumul „Edith Södergran”, colecţia „cele mai frumoase poezii”,traduceri de Veronica Porumbacu, editura Albatros. Pământul s-a prefăcut într-un morman de cenușă.În straie de penitentm-așez pentru o clipă și visez.O, ce fericite vise!Sunt puternică,m-am ridicat din culcușul de marmoră-al morții.Moarte! – eu te-am văzut ochi în ochi, am ținutîmpotrivă-ți cumpăna.Moarte! – îmbrățișarea ta nu e rece, … Citește mai mult