Versuri corectate și adnotate
Negri vulturi orbi ocolesc prin vreme,Albe rugi se izbesc de ceruri,Vârste vechi se întorc și stauOtrăvite-n lume.Ochii vechi au uitat durerea,Timpii noi se opresc în maluri,Greu se întorc spre izvorPierdutele ape.Oarbe rugi se izbesc de arme,Nu mai știm dacă timpul trece,Greu învinge gândul cel dreptNelegiuirea.Negru stă între pulberi timpul,Greu te speli de noroiul lumii,Rupte lănci … Citește mai mult
Stres:Sunt un vultur prădătorȘi vreau ca pradă trădătoriCare-s infiltrați în BORSau sunt vânzători de poporDe fapt, vânători de comoriCa și pirații pe vaporCând pui țara pe MercadorMă vezi cum vin din OrcatorPlus că te-am luat în vizorDac-ai profil de p******lSau dacă ești vreun poponarȘi-ți dorești s-adopți un copilDevin mintal instabilAș prefera să n-am vedereCând văd … Citește mai mult
Eu mă-nchin la Tata, nu dau doi bani pe Papa,Poți să cânți la harpă cu aceleași mâini ce-au dat la sapă.De ce dăm bani pe apă, de parcă a fost inventată,Pentru combinațiile lor să ne-o dea poluată.Gratis populației din ce primim de la natură,Că-i pământul tuturor, nu al m****i, f***-n gură!Și legile să ne ajute, … Citește mai mult
Aerul din preajma ta e nemișcat,Nemișcată marea dincolo de umerii tăcuți.Vulturii lansându-se-n amieziChipul mi-l vor desena în aer.Era freamăt, erau valuri și acumDoar atracția pământului o simt,Cum o simte floarea cu o orăÎnainte de-a-i cădea petalele.
Pe stânci lipite grav de cervulturii intrați în toamnădorm somnul marilor legendeși liniștea și pacea lornimic acum nu le-o mai fură:nici legănarea brazilor, domoală,nici țipătul de cerb îndepărtat,nici pâcla care vine, sură.Pe stâncile lipite grav de cerpar singuratice statui albastrece-nfruntă viscole ce vincu bice lungi de foc și fier.Dorm vulturii intrați în toamnăpe stânci lipite … Citește mai mult
În același oraș.Doar drumul apelor ascunseScăldându-mi malurileȘi roadele nopțiiNe cunosc,Ne știu, cum încercăm să chemămÎntr-o limbă necunoscutăVulturii, șoimii.Cum îi supunem voinței noastreCu semne magiceȘi îi trimitem să ne aducăDe la IzvoareCreanga de aurRamul de vâscLujerul de cucutăPana de lebădă.Locuiam în aceeași cetateNe-am cunoscut sub semnul vulturuluiCare aduce pentru fiecareMaldăre de crengi de aurMormane de vâsc.Eu … Citește mai mult
Ibovnica dacă te-a amăgit,Tu caută alta să-ți placă; –Ori lasă mai bine orașul iubit,Ia-ți traista în spate și pleacă.Un lac lin, albastru, găsi-vei ușor,Și sălcii sălbatice, triste.Acolo-ți vei plânge îngustul tău dor,Durerile mici, egoiste.Ci dacă te urci la munți, cu păduriDurerea-ți va fi mai ușoară;Pe stâncile sure vezi numai vulturiȘi țipătul lor te-nfioară.Acolo devii tu … Citește mai mult
Disprețuind oglinda verde-a stepii,în aspra cățărare către creste,prin râpi, prin văgăuni cumplite, pesteroci și zănoage dau năvală jepii.În jurul pietrei bombăne tempesteși bice roșii le asmut sirepii, –e dar ei, zbârlindu-și cuiele și țepii,sparg negurile cremenii celeste.Chirciți, ologi și strâmbi, pe brânci, pe coaste,sub mormăieli de tunet urcă-ntr-una.Tot mai flămânzi de spațiile vaste,vor, trebuie să … Citește mai mult
Somn și moarte, sumbrii vulturiÎnconjoară noaptea-ntreagă-acest căpătâi:Al omului chip auriuÎnghite cu-nghețatul valAl veșniciei. Pe groaznice recifeSe sfarmă trupul violetSe plânge glasul-ntunecatDeasupra mării.Soră furtunoasei melancoliiIată se scufundă o barcăSub stele.Al nopții chip tăcut.
Voi, munți sălbatici, al vulturuluiDoliu solemn.Nori auriiFumegă pietroasele pustiuri.Răbdătoare liniște respiră pinii,Mieii negri lângă prăpastieUnde albastrul deodatăCiudat amuțește,Blânda muțenie a bondarilor.O, verzii pomi –O, tăcere.De vis cutremură sălbatecul pârâuÎntunecate stafii inima,Beznă,Ce peste hăuri se întinde!Vocile albeOrbecăind peste-nspăimântătoare atrii,Zdrențuitele terase,Părintele furioaselor feroce, vaieteleMamelor,Strigătul de luptă al prunculuiȘi al nenăscuțilorSuspinând din orbii ochi.O, durere, tu înflăcărată uităturăA … Citește mai mult