Versuri corectate și adnotate
Domnișoara, iazurile fierbPloile decad în serpentineDacă azi ai cumpăra un cerbFără frunze n-aș veni la tineDomnișoara, domnișoaraStoluri peste crânguri zboarăClipa-i aripă ușoarăȘi pe ceasul meu coboarăPeste flori se face searaDomnișoara.. Domnișoara, stelele ard în vinNoaptea s-a oprit la tine în pleteDor în inimi este prea puținAur e prea mult în verigheteDomnișoara, domnișoaraStoluri peste crânguri zboarăClipa-i … Citește mai mult
Coboară din munțicu traista plină de poemeșistele proaspeteironicicei din vale surâdprintre norișipietre de moară.Costel Zăgan, Ode gingașe
Text: Șerban Foarță / Andrei Ujică.Frate Dulf, frate Dulf,Dulce Dulf, fratele nostru ești.Dulce Dulf, frate bun între pești.Numele tău fiind și azi,nume de frate drept,care în larg te scalzi,valul tăind drept.Ce Filadelf prin grec,al tău nume întreg,erai și ești,cu dragoste de frați,oameni nemaiaflațiși meșteri pești,frate Dulf.Frate Dulf, frate Dulf,Frate bun, într-un vechi idiom,frate bun, pește … Citește mai mult
Pământul e albastru ca o portocalăNicio greșeală, cuvintele nu mintEle nu te mai motivează să cadențeziLa cotitura auzitului de sărutăriNerozii și amorezațiiEa, gura ei de verighetăToate secretele, toate zâmbeteleȘi ce veșminte ale indulgențeiSă o creadă complet goală.Viespi înfloresc verziRăsăritul de soare se ivește în jurul gâtuluiUn colier de ferestreAripi acoperind frunzeTu ai fiecare veselie solarăToate … Citește mai mult
De ce întârzii? Veverița în pinbate de coajă coada ca o torță.Semiluna coboară și-nmoaie vârfulîn soare topindu-se. E ziuă.La un suflu leneș fumul tresare,să apară în punctul ce te închide…Nimic nu se termină, ori poate totul,dacă tu, fulgere, părăsești nourul.
Mică mare verde de treisprezece aniDe mult aș fi vrut să te-nfiezSă te trimit la școală în IoniaSă-nveți mandarina și absintulMică mare verde de treisprezece aniÎn turnulețul farului de la amiazăSă-nconjuri soarele și să auziCum soarta se dezleagă și cumDin deal în deal se-nțelegRudele noastre-ndepărtateCare opresc vântul precum statuileMică mare verde de treisprezece aniCu guler … Citește mai mult
Noi am plecat nori printre eschimoșisă decorăm recuperarea gândurilor noastre botanicesub amurgurile zvârcolindegunoi verde golincandescent.Îmi orânduiesc promisiunile cofetăriehotelierul în magazinul săupaulownii definitivedistanțarea desface glaciar și usturător ca o diligențădistanțând adolescentploiosaltundeva răsunând.Un trecător febril și putrezită și frântă și corigibilă broderiemă gândeam la ceva destul de nerușinat scabrosun calendar tomnatic în fiecarecopacorganul meu amoros este albastrueu … Citește mai mult
Îndrăgostiții merg pe lângă tufișuriCare se umplu cu miresme,Seara vin oaspeți voioșiDe pe un drum amurgit.Castan înțelept în grădina cârciumii.Clopotele umede au amuțit.Cântă un băiat la râu– Foc care caută ce-i întunecat –.O, liniște albastră! Răbdare!Când floarea-nflorește.Dă-i și blând curajNoapte celui fără de țară,De nepătruns întunericOră de aur în vin.
Sufletul atinge glasul primăverii albastre.Sub umede crengi înserateFruntea-îndrăgostiților căzu în fiori.O, crucea-nverzită. În discuție sumbrăSe recunoscură bărbatul și femeia.Pe lângă zidul pustiuRătăcește însinguratul cu stelele sale.Peste cărările pădurii, scăldate de lună,Se lăsă sălbăticiaVânătorilor uitate; privirea albăstrimiiȚâșnește din stânci năruite.
Rostogolit în pulbereși mistuit de o înfășurare liniștităsau obosit de cele putrede și destrămatemă odihnesc într-o neleguită clătinarepe un covor cu munți de broderii și osanaleîn preafrumoasa albie natalăîn vatra dulcelui cămin.pe timpul nopților prea lungi alcătuit din toate părțilemă învelesc cu fiecare parte.abia la urmă pulberile altor glasurimi se așază pe urechi