vanitate - Versuri.pro

Moulavi - Un Gramatician

Un gramatician se îmbarcase pe-un vas. / Cu vanitate, întorcându-se spre cârmaci, îl întrebă: / … →

Într-o bună dimineață / Nu știu cum, accidental, / Se-ntâlniră față-n față / Cioara și … →

Sta mărul pe tejghea lângă-o gutuie, / Puţin cam scofâlcită şi gălbuie, / Un Ionatan … →

Sunt cel ce știe că-i la fel de van / Ca-n luciul de cristal nevorbitor … →

Pașnică întindere. / Înșiruire de insule depopulate. / Tăcere melodioasă. / Sufocant cârd de priviri … →

Brusc / cel limpede / stupoare / a imensității / turnuri / deasupra resturilor. / … →

A fost cândva el arătos / Și-simbol şi chiar faimos / Azi nu-şi scoate pălăria … →

Demult demult, aproape ieri / Am vrut să-ascund falsele puteri / Dar n-am găsit un … →

Vasta lume: un grăunte de praf în spaţiu! / Toată ştiinţa oamenilor: vorbe! / Popoarele, … →

În zori, când după-o noapte de cânt și desfătare, / lăuta mi-am luat-o, și cupă, … →