Daniel Vişan-Dimitriu - Romanța Toamnei Nimănui
De-ai să-ți așezi, / În miez de toamnă, / Obrazul fin la pieptul meu, / … →
De-ai să-ți așezi, / În miez de toamnă, / Obrazul fin la pieptul meu, / … →
Dansez printre frunze căzute, / dansez într-un hohot de râs, / dansez pe uitări așternute, … →
Se-adună-ncet, ieșind din vremea lor, / atâtea frunze ce-au zâmbit cândva, / atunci când, nevăzut, … →
Flacon cu aripi de ceară roșie în floare / Calendarul meu saltă medicament / Astral … →
Frunzele în ramuri? Prizoniere. / Libere să freamăte? Părere. / Liberă e frunza doar spre … →
Toamna, gemând pe ape despletite, / trosnește, lung, din bârne, ca o plută. / Oltul, … →
Cămașa ta e la fel / cu cea a soldatului, / ah, firule de iarbă! … →
Al zilei ultim licăr pal s-a frânt, / Mi-s patimile timpurii doar scrum, / S-a … →
O, duhovnicească revedere / În toamna veche! / Galbeni trandafiri / Se desfrunzesc lângă gardul … →
Târziu e-acum, frig s-a făcut, / E toamnă în grădina / Surorii, totu-i calm și … →