toamna versuri

Dimitrie Anghel – Toamna

de

Vara s-a dus…Palid, și fără vlagă, moareColo-n apus,Mâhnitul soare…Pustii sunt toate…Când vine toamna cu vălu-i alb de brumă,Holdele-s moarte,Pădurea-i goală, izvoru-n maluri jalnic sună…S-a stins farmecul nopții…Nu mai răsare luna-n taină…S-au îmbrăcat natura-ntreagă… cu-a morțiiNeagră haină…

Serghei Esenin – Toamna

de

Iapă murgă, toamna-și țese-n tr-o doarăPe un dâmb de jnepeni coama ei ușoară.Și din mers potcoavele-și aruncăSunetul albastru peste râu și luncă.A pornit și vântul nevăzut acum,Frunza o strivește-n zbrușii de pe drum.Și-n scoruș sărută, schimnic cuvios,Roșii stropi de sânge-ai Domnului Cristos.

Stefan Baciu – Toamna

de

Toamna.A ruginit frunza din viiînapoi spre Sovata, Ghimeș și Zizin,dar la babord în Waikikice soare bland, de aur plin.Pustii sunt lanuri și câmpiideparte-n Turnu Măgurele,în golf la orele târziicade-o cascadă grea de stele.Când rândunelele-au plecatse-ntorc la cuiburi papagalii,pustii sunt horele din satdar plini de floare portocalii.

Magda Isanos – Toamna

de

E-atâta frig în mine, încât îmi zic,ca o livadă toamna: «Oare n-am visatc-a fost frumos şi vară,-n vreme ce nimicdin toate-acestea nu s-a întâmplat? »Dar sufletul, întocmai ca livada, -i greude ramuri frânte, frunze putrede şi spini,sunt semne că n-a fost la mijloc visul meu,ci-aievea dragostea trecu, lăsându-ne străini.Sau poate şi mai rău: iubirea, ca … Citește mai mult

Costache Ioana Andreea – Toamna

de

În zarea-ndepărtatăNori de plumb s-aratăCarduri mari de cocoriSe duc călători.Se duc cu zilele de varăDeparte de noi iarăS-aude acum în corStrigătul de dor.Cad frunze vechi de nucPlânge azi din nou un cucBate vântul călătorȘi aduce câte-un nor.

Rian Roman – Toamna

de

A venit toamna, natura sunăPădurea cu foșnet cântă la lunăCrăpat e verdele pe nucăLunca brumată se-apleacă năucăRouă rece în umede sandaleE ruginie raza de soare. A venit toamna, mâna-mi culegeDe pe marginea frunţii o adiere receE vocea trimisă s-anunţe plecareaCând galbena vară-şi urmează chemareaE teama că lumea deschide oblonulSă iasă afară bârfa şi zvonul. A … Citește mai mult

George Marian Popa – Elegie de Toamnă

de

Elegie de toamnă.Greierele își cântă ultima melodieȘi ultimele raze de soareÎncălzesc glia încă verdeÎnaintea iernii ce vrea să vie.Frunzele încep să-ngălbeneascăCad una după alta smulse de vântAșternându-se pe asfaltFormând covorul spălat de ploi.Băncile rămân pustii pe aleiIar liniștea clipei netulburatePiesa în acest tablou tristVa cuprinde suflete în toamna tristă.George Popa10 sept 2017