Versuri corectate și adnotate
Cabron:Asta-i țara mea, țara lui, țara noastrăȘi vreau să fie țara în care fi-miu să crească.Să-nvețe limba, steagu’, să vadă meleagu’,Da’ să îl feresc de cei care dau cu noroi în cadru.Că e frumos la noi, au spus-o și străinii.Unii zic că e a lor când uită că noi am fost primiiȘi-ar trebui să îi … Citește mai mult
Patria.Patria e un marÎntr-o vitrină de băcănie japonezăpe strada Lilihaîn Honolulu, arhipelagul Sandwichsau o placă de patefonascultată în tăcere în Mexico–Maria Tănase lângă vulcanul Popocatepetl–patria e atelierul lui Brâncuși la Parispatria e peisajul lui Grigorescuîntr-o după-amiază de toamnă la Barbizonsau Rapsodia Română auzită într-o dimineațăîn Port au Prince în Haitiși patria e mormântul lui Aron … Citește mai mult
1 Tristă-i viața de soldatCa creanga de pom uscatPe creanga o bate vântu’Pe soldat îl bate gândulRefren:Din cazarma blestematăNu văd mamă, nu văd tatăNu văd frați, nu văd surori {Bis}Numai pas alergător2 Și cu mască pe figurăTârâș-marș pe arăturăDrumu-i lung spre poligonEu cu mască și pistolRefren:Pistolul ce nu ținteșteMasca te nenoroceșteȘi la pământ te trântește … Citește mai mult
Dați drumul armăsarilor de lapte –să spargă-n mlaștini cerul incolor!Mai este-o țară. Curcubeie-n noapteo picură din unghiile lor.Mai este-o țară – turlă suveranăcu țigle-ndârjite sub polei.Ce-i plâns aici, acolo este rană.Mânia mea-ncolțește-n bulbul ei.Acolo-n joaca lor copii cât munțiismug àripile-acvilelor de focroind ca mușița în jurul frunții,și râd, și nu se satură de joc.Când nevăstuicile … Citește mai mult
Locuința mea de vară e la țarăAcolo era să mor.Dorul de mamaia nu mă lasăMi-e dor de pâinea mea de-acasăCu picioarele-n ligheanSă mai stau încă un anSă-mi beau sticla mea de vinSă mă-mbete mai puțin.Între timp, hai că se coaceCoace pâinea, haide-ncoaceUnde iarba-i naturalăUnde fierbe ciorba-n oală.Vino, te aștept la țarăVino, te aștept la țară.Și … Citește mai mult
De-a uit vreo țară, să-mi aduci aminte,Îi spune Dumnezeu lui Sfântul Petru.La el o țară e de-un kilometruȘi kilometrul – cât un bob de linte.Și este foarte lesne să îl sară,Când vine în inspecții, pe pământ.O, Doamne, totuși ai uitat o țară,Nu de când ești, ci numai de când sunt.Și Sfântul Petru, ce-a rămas în … Citește mai mult
– Trandafir, verde crenguță,Departe ești, măi fetiță,Știu că plângi, știu că suspiniCă trăiești printre străini,De-ai avea acolo frați,Nu ai munții din Carpați,Nu ai Valea Lotrului,Nici răcoarea codrului.– Dorul de părinți și țarăMă frige la inimioară,Dor de „Lie ciocârlie”Și de numele Mărie,Dor de doina oltenească,De sârba și hora noastră.– Ia și marama albăSă le porți, măicuță, … Citește mai mult
Știu, tu vrei vedete, eu vreau oameni simpliAm zis să mi te anunț dinainte să intriAșa că bine ai venit la noi la fermăGlorie eternă pentru cei cu capu-n pernăDa’ cu mintea ascuțităDe ce țipi, frumoaso, tu nu vezi, pădurea-i adormităAh? Care pădure? Că au tăiat copaciiUnde mai pui că cică ne aveam ca frațiiEhe, … Citește mai mult
În țara aceea animaleleau chipuri de oameni:.ceremonioaselepisici care stăpânesc străzile.politicos pică vulpeamoartă la pământ, vânătoriiîn juru-i stau pironițiîn tapiserii de politețe,.taurul, împodobit cusânge, hărăzindu-i-seo moarte elegantă, cu numele-ipecete pe el, heraldică marcădeoarece.(când s-a prăvălitpe nisip, cu spada-n inimă, dințiidin gura-i albastră păreau omenești).e cu-adevărat un ompână și lupii purtând zgomotoaseconvorbiri în podurilelor îndopate cu legende.În … Citește mai mult
Mi-i dragă țara mea; e-o dragoste ciudatăPe care mintea mea n-o poate-nvinge.Nici gloria plătită greu, cu sânge,Nici datinile sfinte de-altădată,Nici liniștea încrederii deplineNu pot avea vreun farmec pentru mine.Dar îmi sunt dragi – de ce? nu știu nici eu –Pădurile întinse care foșnesc mereu,Tăcerea rece-a stepei și râurile careCuprind, când se revarsă, câmpia ca o … Citește mai mult