Versuri corectate și adnotate
Un preot cuvios,Odată spovedeaUn crai religios,Şi astfel îi vorbea:“Ajută, domnul meu,Pe câți săraci găseşti,Căci chiar pe DumnezeuÎntr-înşii îl cinsteşti.Ştii ceea ce-a grăitAl lumii ziditor,Că cerul e gătitDe moştenire lor.”– “O! dacă e aşa, răspunse mulțumitAcel spoveduit,Nici o grijă să n-ai, cuvioşia-ta;Căci bunul Dumnezeu de mă va ajuta,Eu îți făgăduiescPe toți supuşii mei de răi să-i … Citește mai mult
Părinte, eu mă-nec din pieptȘi n-am puteri de vorbă multă;Cât voi putea vorbi, m-ascultăSă-ți spun în grabă tot și drept.Aș vrea să-ncep cu fapte bune,Dar n-am făcut, ori le-am uitatȘi raiul în cap puțin mi-a stat.Și-am fost și prost la numărat —Și n-am ce spune.N-aveam nici vreme. Tata-i mortȘi mama-i cu copii, sărmana.Ei de la … Citește mai mult
Când oi zice ca bobul,Al dracu’ mai e omulĂl de iubește și spuneȘi se laudă prin lume,Dacă ești amorezatIubește că nu-i păcat,Dragostea e lucru mareDe-ar ieși ceva parale.Doamne, de m-aș spovediȘapte popi mi-or trebui,Șapte popi din șapte sateSă mă ierte de păcate.Cine-am fost și cine sunt,Mă mir că stau pe pământ,Banii mi i-am cheltuit,Of, ce … Citește mai mult
Mă doare amintirea tinerețiiCând fetele de-o vârstă cu băieții,Deși păreau doar niște banale jucării —Păpuși de sexe diferite —Simțind imboldul unor demonice ispite,Puneau la cale pentru viitorRomanticele lor căsătorii —Uzine pentru fabricat copii —Secret furat de la părinții lor!Mă doare tinerețea mea de ieri,Cu rustica și vesela TrivaleȘi cu “gradina publică“ din vale,Prin care zborul … Citește mai mult
Duminică. Pildele Bibliei. Cântări și rugăciuni.„Mănâncă, bea, te veselește, suflete!”Nu i-am spus niciodată sufletului meu.Lacom de viață n-am fost, ea fiind generoasăMi-a dat ani dubli decât mamei,Și harul de-a colinda lumeaCăutând adevărul și pacea construcțieiPentru neamul acestaRenăscut mereu din cenușă.Mă rog, acum la sfârșit, să nu mă usuc sufletește,Căzând în genunchi, să plec din lumea … Citește mai mult
Nu m-am spovedit la popă niciodată, nici în glumă:Cum îmi iese unu-n cale, fug de dânsul – ca de ciumă!Cum zăresc o jupâniță, mă ațin, cu ochii dornici:Șoldul – ce mai mănăstire! Sânii – hei, ce mai duhovnici!.Nahabed Kuceak – Cele mai frumoase poezii
Părinte, m-aș spovedi,Dar mi-i că tot oi greșiȘi-oi face alte păcateDe-acuma și pân’ la moarte.Dacă-i păcat să iubeștiAtunci să mă spovedeștiC-am iubit la viața meaCe mi-o cerut inima.N-am furat, n-am celuit,Am pus suflet și-am iubit,Nici n-am dușmanit pe nimeni,Nici n-am omorât la lume.Așa păcate ca mineLe are-n viață oricine,Că nu-i om să nu iubească,Din drag … Citește mai mult
Veniți la spovedanieVeniți la spovedanieVeniți la spovedanie.Uneori mă gândesc, nu știu dacă-i bineSă mă spovedesc(Veniți la spovedanie)Părinte. Da, fiuleUneori o visez. Nu știu dacă-i bineSă o penetrezZi, fiule.Părinte. Da, fiule.Uneori îmi doresc. Cred că-i mai bineVreau să o lovesc.Da-i fiule, da-i fiule.Arde-o, fir-ar mama ei a draculuiLovește-o. Penetrează-o. Maltrateaz-o.Desfigurează-o.Îmi doresc o lume de basm.O lume … Citește mai mult
1. Of of of of ofDoamne când mă vei chemaPentru a mă judecaVoi lăsa privirea-n josCă am fost un păcătosNu am curaj să te privescCă mi-a plăcut să iubescMulte-mi sunt păcateleCă am făcut cu sutele. Refren:Eu iubesc și tot iubescPână nu îmbătrânescBătrână sau tinereaÎi dau inimii ce vreaȘi cât bate-n piept la mineO fac să … Citește mai mult
Am iubit și-am să iubescCât pe lume mai trăiescȘi când oi îmbătrâniLa popă m-oi spovedi,Iartă-mă, Doamne, de poțiPrecum I-ai iertat pe toți.Eu n-am zile și hodinăȘi doar inima-i de vină,Inimă, face-te-ai scrumCă tu nu m-asculți nicicum,Că tu faci doar voia ta,Nu-ți pasă de viața mea.Cum să nu iubesc ce-mi placeCând inima nu-mi dă pace,Doamne, Tu … Citește mai mult