Versuri corectate și adnotate
Să te asemăn cu o zi de vară?Tu eşti mai dulce şi surâzi mai blând!În Mai e vânt şi mugurii-i doboarăŞi timpul verii trece prea curând.Cerescul ochi e, uneori, fierbinteŞi-ades umbrită-i geana lui de foc,Căci de frumos frumosul se dezminteŞi-ntâmplător şi-n al schimbării joc.Dar vara ta nu va păli vreodatăCăci frumuseţea-i veşnic anotimp;Nici moartea s-o … Citește mai mult
La naiba! cu-a ta inimă ajungiSă mă-ntristezi, amicul să-l răneşti!Nu ţi-e de-ajuns pe mine că mă frângi,De ce şi-amicul drag să mi-l robeşti?Ochiul tău crud de mine m-a răcitŞi eul celălalt l-a subjugat,Tu m-ai lăsat, iar el m-a părăsit,De trei ori trei mai mult mă simt frustrat.Închide-n pieptul tău inima mea,Căci pentru-a lui mă pun … Citește mai mult
Nici marmura, nici cripte princiareNu vor dura cât acest vers, în schimbTu ai să strălucești în el mai tareCa piatra ce se murdărește-n timp.Războiul, când statui va dărâma,Iar focul ziduri care-i stau în cale,Nici Marte, nici pârjolul n-ar puteaArde-amintirea existenței tale.De moarte, de teribila uitare,Tu ai să scapi; și vei fi prețuitMereu, chiar și-n posteritatea … Citește mai mult
Fudula violetă am certat:De unde-ai șterpelit al tău mirosNu din suflarea lui? Și ți-ai pictatCu purpuriu obrazul tău frumosÎn venele celui ce mi-e iubit.Și crinul mâna albă ți-a furat,Iar măghiranul părul și-a însușit;Și trandafirii-n spini au tremuratÎmbujorați sau albi de ce-au răpit;Un altul roz, culorile le-a luatȘi cu suflarea ta le-a întregit;Însă când s-a fălit … Citește mai mult
Pe cât de iute cazi, vei creștePrin cel în care urmele-ți rămânȘi-n sângele ce-l dărui tinereșteVei dăinui și când vei fi bătrân.În asta-i toată-nțelepciunea, sporulȘi frumusețea; restul, ani pustii.De-ar fi ca tine toți, s-ar frânge zborulFugarei vremi și lumea s-ar sfârși.Să piară nendrăgiții de natură –Răi sau urâți sau proști – fără urmași!Dar tu, cel … Citește mai mult
Iubita n-are ochiul însorit;Nu are buze roșii, de mărgean,Zăpada-i albă, sânul ei cernit,Iar părul e sârmos, negru catran.Văzut-am roze, albe și-n culori,Ce pe obraz să-i stea nu au temei,Și sunt parfumuri fine și vaporiMai aromați decât suflarea ei.Îmi place când vorbește, dar e clarCă mult mai bine sună orice cânt,Cum merge o zeiță n-am habar:Iubita … Citește mai mult
Timp ce tocești și gheara unui leuȘi mlada în pământ o întorci iar,Scoți colți de tigru și ți-i faci trofeuȘi phoenixul bătrân îl schimbi în jar.Prin anotimpuri zbori, trist sau voios,Și faci ce vrei, Timp care treci grăbit,Cu lumea-ntreagă și cu ce-i frumos;Dar așa crimă nu pot să-ți permit.O! Fruntea celui drag să n-o brăzdeziȘi … Citește mai mult
Frumoasele ființe ne-or crește bunăstarea,Când n-o să moară fala întruchipării-n roze;La fel ca desfrânatul, ar îmbrăca paloareaUrmașul său sensibil ce l-ar păstra în poze:Constrâns de strălucirea scânteilor din gene,Hrănește-ți în lumină a sufletului flamă,Grăbind înfometarea averilor viclene,Din spirit, din dușmanul ce crud te-nchide-n ramă:Tu, care ești acuma un ornament al viețiiȘi doar prevestitorul banalei primăveri,Sălășluiești … Citește mai mult
Acuză-mă: că n-am făcut nimicSă-ți răsplătesc mândrețea pe deplin,Că am uitat iubirea să-ți dedic,Chiar dacă zi de zi de ea sunt plin.Că fără rost cu alții am umblat,Deși tu ai un drept asupra mea;Că pânza-n orice vânt mi-am ridicatȘi unde-am fost nu ai putut vedea.Să consemnezi tot ce-am făcut greșitȘi probe de bun-simț să folosești;Încruntă-te … Citește mai mult
Iubire dulce, să te reînnoiești,Să fii ca foamea, care n-a pierit,Ci azi dacă mănânci o potolești,Dar mâine o să fii din nou lihnit;Deci, dragul meu, chiar dacă azi te uițiCu gând să-ți saturi ochiul tău flămând,Și mâine să privești, să nu renunți,Ca dragostea să moară suspinând.Să fie-acest răgaz ca un oceanCare desparte oameni logodițiCe stau … Citește mai mult